ARBITRAJUL poate fi definit ca o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor în care părţile, în urma unei convenţii arbitrale, se supun deciziei unei terţe părţi numită arbitru, prin intermediul unei proceduri judiciare din care rezultă o hotărâre definitivă şi obligatorie.

          ARBITRAJUL reprezintă o formă de jurisdicţie alternativă la jurisdicţia instanţelor judecătoreşti şi aşa cum prevede art.542 din Codul de procedură civilă ,,persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora nu pot să dispună’’. De asemenea, atât statul, cât şi autorităţile publice şi persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice pot încheia convenţii arbitrale dacă legea le permite. Aşadar, prin arbitraj pot fi soluţionate orice tipuri de litigii decurgând din sau în legătură cu un contract, inclusiv litigii referitoare la încheierea, executarea ori desfiinţarea unui contract (cu foarte puţine excepţii, enumerate expres de Codul de procedură civilă).

DE CE? TREBUIE  SĂ  APELĂM  LA  JUSTIȚIA  PRIVATĂ?

 

Un mare bogătaș din Texas, spunea despre stat că are doar două atribuții:Să ne păzească frontierele și să ne ducă scrisorile. În rest să ne lase naibii în pace. În prezent mai cumpără cineva pâine fabricate la stat? Nu. Vrem să știm unde ne-a fost făcută, care este adresa și cine răspunde în cazul în care pâinea este de proastă calitate.  

 

AVANTAJELE   ARBITRAJULUI

 

  • soluționarea rapidă și definitivă a litigiului, termenul maxim în care se pronunță o hotărâre arbitrală este de 6 luni la arbitrajul intern și 12 luni la arbitrajul internațional,
  • cheltuielile arbitrale reduse, taxele arbitrale fiind mai mici decât taxele de timbru, judecarea litigiului de către arbitri specializați, imparțiali și independenți, aleși de către părți, este asigurată confidențialitatea dosarului litigiului și a dezbaterilor în cauză,
  • procedura este flexibilă.

 

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

–  este definitivă și obligatorie pentru părți,

–  nu este supusă apelului, singura cale de atac admisă este acțiunea în anulare, care se exercită în temeiul art. 608 Cod procedură civilă conform căruia hotărârea poate fi desființată numai din motive expres prevăzute de lege (nulitatea convenției arbitrale, neîndeplinirea procedurii arbitrale, încălcarea ordinii publice, a bunelor moravuri sau a unor dispoziții legale imperative),

–   are efectele unei hotărâri judecătorești,

–   se execută de bună voie, dar este susceptibilă de executare silită, în cazul când executarea nu se îndeplinește de bună voie.

Pentru a vă putea soluționa litigiile pe această cale rapidă, elegantă și ieftină, trebuie să înserați în orice contract comercial următoarea clauza compromisorie:

          Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitraj organizat de CURTEA DE ARBITRAJ  COMERCIAL, MARTIM  ȘI  FLUVIAL  DE  PE  LÂNGĂ  FUNDAȚIA  CARDINAL  POINTS.

În conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale acestei CURȚI, Hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie.

Convenția arbitrală poate lua și forma unui compromis – convenție separată și ulterioară încheierii contractului. Compromisul valabil încheiat ca și existența în cadrul contractului a clauzei compromisorii înlătură jurisdicția statală, iar instanța arbitrală propusă de către părți pentru soluționarea litigiului devine competentă. Un avantaj îl reprezintă și faptul că acest compromis poate fi încheiat chiar și în timpul judecării litigiului la instanța de drept comun, inclusiv în căile de atac. Astfel, în cazul în care ați încheiat deja un contract în care nu a fost înserată clauza compromisorie, apelați cu încredere la  CURTEA  DE  ARBITRAJ  COMERCIAL, MARITIM  ȘI  FLUVIAL DIN  CADRUL  FUNDAȚIEI  CARDINAL  POINTS, unde, consiliați de asistentul arbitral, puteți să semnați împreună cu partenerul de contract compromisul.

            Conform Constituției României, art.146: „Curtea Constituțională are următoarele atribuții … hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial …”.

 

DIFERENȚA  DINTRE  ARBITRAJ  ȘI  INSTANȚA DE DREPT COMUN

 

Ca regulă generală, dispoziţiile legale din România prevăd că litigiile se soluţionează fie de către instanţele de judecată, fie pe cale arbitrală. Arbitrajul este reglementat ca o alternativă la justiţia clasică oferită de instanţele de judecată.

Se conturează astfel esenţa arbitrajului ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor prin persoane particulare denumite arbitri, investite de părţi cu puterea de a soluţiona un litigiu şi de a pronunţa în acel litigiu o hotărâre arbitrală definitivă şi obligatorie.

În cazul justiţiei clasice, partea care judecă litigiul este numită judecător. Dosarele sunt repartizate judecătorilor în mod aleatoriu prin intermediul unui program de calculator. În cazul arbitrajului, partea care judecă litigiul se numeşte arbitru şi este aleasă de părţile litigante din rândul celor cu pregătire în domeniul vizat de procesul arbitral în cauză.

Justiţia clasică este reprezentată de instanţele de judecată şi este o justiţie statală cu reguli şi norme clare de procedură dar, în acelaşi timp, rigide, care consumă timp şi bani, iar rezultatul veşnic nemulţumeşte una din părţi. Arbitrajul este o justiţie privată în care părţile îşi impun de la început voinţa prin nominalizarea arbitrilor, stabilirea locului arbitrajului şi a regulilor de procedură arbitrală aplicabile. În instanțele statale procedura este dominată de formalism, în timp ce în cazul procedurii arbitrale părţile se pot reprezenta şi singure, fără teama încălcării detaliilor procedurale, dar pot fi asistate sau reprezentate de avocați sau consilieri juridici.

Faţă de sălile de judecată care sunt permanent aglomerate şi în care se aşteaptă cu orele strigarea cauzei, arbitrajul se desfăşoară într-o ambianţă corespunzătoare, cu ore prestabilite, într-un spirit de parteneriat de natură să menţină continuarea relaţiilor de afaceri. La toate acestea se poate adăuga caracterul confidenţial al arbitrajului, care permite păstrarea secretului civil şi evitarea publicităţii judiciare.

Procedura arbitrală cunoaşte o singură cale excepţională de atac, acţiunea în anulare, pentru vicii de procedură și a cărei competență de soluționare este CURTEA  DE  APEL, pe când în procedura de drept comun există căile ordinare şi cele extraordinare de atac care presupun termene pentru exercitarea lor, condiţii şi motive ce pot fi invocate, ceea ce face ca litigiul să fie judecat într-o perioadă mai mare de timp.

Toate acestea sunt premise ce fac din arbitraj o procedură eficientă prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a litigiilor, fără posibilitatea părţii interesate de a obstrucţiona şi fără sistemul greoi al căilor de atac de drept comun, sistemul greoi al căilor de atac de drept comun.

Prin precizarea „într-un contract comercial a instituției unde se vor soluționa eventualele litigii”, părțile acelui contract pot investi un arbitru (sau mai mulți) cu competența soluționării litigiului respectiv.